Ipoteza paleoastronautica in evolutia omului

Etapele parcurse până a se ajunge la omul modern, au fost stabilite prin prisma transformărilor anatomo – morfologige şi fiziologice şi au fost determinate folosindu-se: metodele carbon – 14; potasiu 40 – argon; succesiunii izotopilor de uraniu; analiza biochimică a urmelor de asparagină şi izoleucină din piesele osoase.

Pentru a uşura înţelegerea raportului de timp dintre diferitele etape (perioade) ale evoluţiei omenirii până în vremurile istorice, s-a întocmit o succesiune etapizată convenţional, care s-a raportat la 24 de ore (durata unei zile pământene). Adică cele 2,8 milioane de ani de evoluţie au fost reduse la 24 de ore iar principalele etape au fost socotite ca părţi dintr-o zi (24 de ore). Astfel s-a conturat următoarea evoluţie:

Australopithecus habilis – prehominid a apărut acum 2,8 milioane de ani, adică la ora 00 h 00 min 00 sec
Homo erectus – aşezat irevocabil pe două picioare – apărut după cca 2,2 milioane de ani, în anul 600.000 î. e. n. adică la ora 18 h 51 min 26 sec
Homo sapiens praesapiens – dotat cu inteligenţă relativă, apărut după 400,000 de ani, în anul 200.000 î. e. n. adică la ora 22 h 17 min 09 sec
Homo sapiensis neanderthalensis – solid, muşchiulos, puternic – apărut în anii 100,000 – 160.000 î. e. n. adică la ora 22 h 53 min 09 sec
Homo sapiens sapiens – creator de unelte (răzuitoare, vârfuri de lance, cuţite pentru cioplit), apărut în anii 45.000 – 40.000 î. e. n. adică la ora 23 h 35 min 50 sec
Conform teoriei biotehnologice paleoastronautice, între aceste două etape oamenii au fost manipulaţi genetic de extratereştrii (ET) prin efectuarea de către aceşti ET de operaţii tehnologice complexe.
Omul Cro – Magnon, dotat cu inteligenţă superioară şi creativitate artistică – apărut în anii 30.000 – 20.000 î. e. n. . adică la ora 23 h 47 min 08 sec
Omul Cro –Magnon apare exploziv, în cca 0 h 11 min 18 sec. Copilăria acestuia va fi foarte scurtă; în mai puţin de 10 minute – respectiv în numai 20.000–30.000 de ani - acesta va începe marea ofensivă a cunoaşterii şi civilizaţiei.
Apar marile migraţii, leagăne de civilizaţie arhaică sau preistorice – în anii 8.000 – 7.000 înainte de era noastră, adică la ora 23 h 56 min 54 sec respectiv după 7 minute de la precedenta etapă marcată la punctul 6.
Apoi în cca 3 minute apar şi se dezvoltă multe civilizaţii bazate pe cunoştinţe tehnologice complexe, neexplicate până acum de teoriile clasice. Apar şi se dezvoltă formaţiuni statale, marile oraşe, cetăţi, populaţii despre care istoria şi arheologia nu ştiu nici până astăzi de unde au venit şi cum a fost posibilă creşterea fantastică a nivelului de cunoştinţe
Ora 24 marchează începutul istoriei când apare necesitatea legitimităţii umane.

2,8 milioane de ani (adică 24 de ore la scara convenţională) a durat evoluţia formei fizice a oamenilor iar 8.000-9.000 de ani (adică 3 minute la scara convenţională avută în vedere) a durat evoluţia inteligenţei creative.

Teoria biotehnologică paleoastronautică
Teoria biotehnologică paleoastronautică privind intervenţia externă în evoluţia omului se bazează pe cercetări, studii, pe cele mai recente constatări şi pe studierea interdisciplinară a micro şi macro cosmosului. Ca urmare cercetărilor efectuate, savanţii[2] [necesită citare] ce susţin această teorie afirmă - bazaţi şi pe date concrete - că în urmă cu 30 – 35 de mii de ani, extratereştrii au manipulat genetic oamenii neanderthalieni. Astfel, ei au efectuat operaţii biotehnologice complexe, prin substituirea unor segmente de cromozomi sau a unor părţi din genom (genom = totalitatea cromozomilor ce se găsesc în nucleul celulei, reprezintă zestrea ereditară a individului). Aceste biooperaţii au determinat ca neanderthalienii, în câteva generaţii, să ajungă la inteligenţa omului de Cro-Magnon ce a devenit, prin stabilizare biologică, subspecia Homo sapiens. Asemenea manipulări genetice s-au bazat pe faptul că stocarea informaţiei ereditare se face în structurile genetice şi prelucrarea informaţiei se realizează în straturile corticale – rezervorul cortical.

Între subspeciile Neardenthaliensis şi cea Cro-Magnon sapiens ale speciei Homo sapiens a intervenit ingineria genetică paleoastronautică la nivel cromozomial al intelectului (cu modificări anatomice şi fiziologice) şi nu fizic, morfologic. Despre mutaţie naturală a speciei nu poate fi vorba întrucât s-a demonstrat că acestea au o rată între limitele 0,4 – 4x10-9 per genom şi generaţie ceia ce nu poate duce la structuri noi. Biotehnologia de manipulaţie genetică a grăbit cu milioane de ani evoluţia omenirii.

Argumente privind ingineria genetică
În evoluţia vieţuitoarelor au apărut, treptat, modificări absolut necesare adaptării lor la mediu, menţinerii şi perpetuării speciei. La omul Cro-Magnon au apărut unele caractere anatomice (el este mai fragil decât precursorii săi, aparent mult mai neadaptat condiţiilor de mediu) şi unele funcţiuni (inteligenţă superioară şi creativitate care au determinat spiritul artistic precum şi viaţa socială şi morala) în mod neaşteptat şi, mai ales, adaptiv nejustificat, atât de diferite de sensul şi de logica supravieţuirii biologice a speciei. Acestea duc la concluzia că ele au fost transmise „în bloc” cu ocazia operaţiilor genetice efectuate asupra materialului humanoid existent.

Cel mai important aspect urmărit în cadrul operaţiilor biotehnologice a fost creşterea capacităţii şi funcţionalităţii cerebrale deci a calităţii proceselor de analiză şi sinteză, altfel spus de îmbunătăţirea coeficientului de inteligenţă I.Q. (inteligent quotient).

Apariţia omului de Cro-Magnon s-a făcut înlocuind omul din subspecia neaderthaliensis în perioadele glaciare şi inter glaciare când, normal, ar fi rezistat omul mai vânjos, mai puternic.

Pentru susţinerea teoriei modificărilor genetice prin modificarea voită a cromozomilor, se face următoarea comparaţie: în timp ce s-au produs aceste profunde (şi în acelaşi timp ilogice din punct de vedere al evoluţiei speciei) transformări în anatomia şi fiziologia omului în cca 15 – 20 de mii de ani – animalele de azi nu şi-au modificat aproape de loc structura anatomică comparativ cu aspectul strămoşilor de acum cca 65 – 70 de milioane de ani.

Timp de 200.000-300.000 de ani omul a reuşit să descopere numai bâta şi suliţa, să trăiască în peşteri, să se înţeleagă numai prin sunete guturale şi să-şi devoreze camarazii, menţinându-se astfel într-o stare de sălbăticie atroce.

Într-un timp record de numai 20.000-25.000 de ani – consecutivi perioadei anterioare de 2-3 sute de mii de ani - omul construieşte oraşe, piramide şi statui, îşi aşterne gândurile pe suluri de papirus şi pe plăcuţe de lut, calculează distanţa de la Pământ la Lună cu o aproximaţie de ordinul decimetrilor şi lasă descedenţilor opere de artă şi ştiinţifice care uimesc şi astăzi prin corectitudinea şi amploarea lor.

Evoluţia ştiinţelor confirmă ipoteza intervenţiei paleoastronautice
Toate constatările şi descoperirile moderne referitoare la activitatea cortexului cerebral şi deci şi a fenomenelor Psi probează şi consolidează ipoteza operaţiilor biotehnologice paleoastronautice, deci a intervenţiei externe în circuitul evolutiv normal al hominizilor ce au avut influenţe determinante începând cu omul de Cro Magnon. Şi fără operaţiile biogenetice ce au fost efectuate omului de Neanderthal, inginerii genetice practicate de fiinţe extraterestre, s-ar fi ajuns şi pe cale naturală la o astfel de evoluţie însă în milioane de ani, nu în 20-25 de mii de ani.

Ca urmare acestor intervenţii biogenetice, printre dotările deosebite pe care le are speţa umană este şi un sistem nervos de o deosebită complexitate şi fineţe, cu o capacitate funcţională ce nu i s-a putut stabili limitele. Ba, mai mult, cu cât ştiinţa evoluiază, se descoperă noi capacităţi ale omului care, până nu de mult erau catalogate fie ca vrăjitorii, fie ca mesaje divine, fie ca fenomene paranormale; acum, aceste fenomene extrasenzoriale se studiază cu rezultate din cele mai spectaculoase